Republica Moldova a apelat la ajutorul României pentru a evita o criză a energiei electrice, după ce Ucraina a interzis exportul de electricitate, însă preferă piața ucraineană pentru a-și rezolva criza de pe piața gazelor. În pofida crizei de alimentare cu gaze în care se află, dar și a declarațiilor administrației de la Chișinău, nicio companie de peste Prut, nici măcar cea desemnată de guvernul modovean, Energocom, nu a înmagazinat niciun mc de gaz în România. În plus, interconectorul de la Ungheni este în continuare nefolosit, deși Transgaz scoate zilnic la licitație capacitate de rezervat.
Prețul gazului tranzacționat pe cele două burse interne, OPCOM și Bursa Română de Mărfuri (BRM), atât cel spot, cât și cel cu livrare la termen, a fost anul trecut superior celui comercializat pe principala bursă regională, CEGH, din Austria. Specialiștii anticipează că și în 2020 situația va fi similară, așteptându-se totuși la o diminuare a ecartului în cazul în care abrogarea OUG 114/2018 va fi confirmată. Adică în situația în care piața va fi liberalizată de la 1 iulie, așa cum prevede ordonanța de urgență 1/2020, respinsă însă de Senat. Camera Deputaților este însă cameră decizională.
Perioada extrem de caldă din aceasta iarnă a condus la un nivel al consumului scăzut în condiții de supraofertă de gaze, ceea ce a cauzat o prăbușire a prețului gazului nu numai pe piețele spot, ci și pe cele la termen. Pe 28 ianuarie, de exemplu, OMV Petrom a vândut pe platforma Bursei Române de Mărfuri (BRM) 58 GWh, cu livrare în luna februarie, cu un preț de numai 72 lei/MWh, cu doar 4 lei/MWh peste cel reglementat. Pe piețele spot, prețurile medii se situează de mai mult de o lună sub cel reglementat.
Piețele centralizate de gaze din România (OPCOM și Bursa Română de Mărfuri - BRM) au un început de an liniștit, după ce în cea de-a doua jumătate a anului numai pe OPCOM s-au tranzacționat pe piața la termen peste 30 TWh. În primele 20 de zile ale acestui an, pe piețele la termen fuseseră efectuate 7 tranzacții (4 pe OPCOM și 3 pe BRM) cu un volum total de 665 GWh, 13,3% din media lunară a ultimelor 6 luni ale anului trecut.
În timp ce, în primele două luni ale acestui an, peste 50 de companii s-au retras de pe piețele centralizate de energie electrică operate de OPCOM, numărul participanților pe piețele centralizate de gaze a rămas constant, în pofida faptului că OUG 114 afectează piața de gaze cel puțin la fel de mult ca pe cea de electricitate. Motivul: micii furnizori de gaze au obținut un avantaj comparativ cu marii funrizori, E.ON și Engie.
Prețul gazelor naturale pe bursele spot operate de OPCOM și Bursa Română de Măfuri (BRM) au atins, în această săptămână, maximele anului, depășind nivelul de 130 lei/MWh. Dacă, pe OPCOM, prețul gazelor de pe piața pentru ziua următoare (PZUGN) cu livrare pentru ziua de marți a fost de 133,6 lei/MWh, prețul produsului similar comercializat pe BRM, pe piața Day Ahead, cu livrare în ziua de miercuri, a atins maximul acestui an, de 135,1 lei/MWh.
Prețul gazelor pe piața pentru ziua următoare a OPCOM a atins nivelul cel mai redus de la lansarea platformei, de 92 lei/MWh, în special ca urmare a expirării termenului până la care furnizorii au avut obligația de înmagazinare impusă de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), mai mare în acest a 15% decât cea de iarna trecută.
Prețul gazelor pe piața pentru ziua următoare (PZUGN) a OPCOM s-a majorat într-o singură zi, joi, cu 20%, la 135 lei/MWh, după ce miercuri atinsese maximul de la lansarea în urmă cu o lună a acestei piețe, 112,5 lei/MWh. Principala motivație ar putea fi aceea că, până la finalul acestei luni, furnizorii și producătorii sunt obligați să-și realizeze obligațiile de stocare a gazului pentru iarnă, majorate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) cu 15% față de nivelul stabilit pentru iarna trecută. Perspectivele pe piața de energie vor fi anunțate la Profit Energy.forum, conferință care va fi deschisă de ministrul Energiei, Anton Anton, și va reuni principalii jucători în domeniu, în direct la Profit TV.
Volumul de gaze naturale tranzacționat luni pe piața spot a OPCOM, cu livrare în ziua de marți, a fost mai mare decât volumul tranzacționat în celelalte 6 zile precedente, prețul de adjudecare al acestora fiind de 99 lei/MWh. Perspectivele pieței gazelor vor fi anunțate la Profit Energy.forum, conferință care va fi deschisă de ministrul Energiei, Anton Anton, și va reuni principalii jucători în domeniu.
Prețul gazelor pe piața pentru ziua următoare (PZUGN) a OPCOM a scăzut pentru prima dată de la lansarea sa, de la prețul de 102 lei/MWh înregistrat în ultimele 5 zile de tranzacționare la 99,9 lei/MWh.
Statul român a încasat în prima jumătate a acestui an redevențe aferente activității de producere a gazelor naturale în valoare de 432,7 milioane de lei, echivalent unui procent de 67% din totalul redevențelor încasate pe 2017, ca urmare a modificării prețului de referință din formula de calcul a redevențelor. Însă sumele încasate de stat de pe urma activității de extracție a gazelor naturale sunt aproape duble, încasărilor din redevențe adăugându-li-se și cele din impozitul special pe veniturile suplimentare rezultate din liberalizarea prețului gazelor.
Prețul de închidere rezultat din tranzacțiile angro cu gaze derulate ieri în Punctul Virtual de Tranzacționare (PVT) din România pe Piața pentru Ziua Următoare de Gaze Naturale (PZUGN) administrată de bursa angro de energie OPCOM, cu livrare astăzi, a fost de 102 lei/MWh, în creștere cu peste 4% față de cel din urmă cu exact o săptămână.
Primele tranzacții în Punctul Virtual de Tranzacționare (PVT) din România pe Piața pentru Ziua Următoare de Gaze Naturale (PZUGN) administrată de bursa angro de energie OPCOM au fost efectuate miercuri, pentru livrarea gazelor naturale în cursul zilei gaziere 20 septembrie 2018, iar prețul de închidere a pieței a fost de 98 lei/MWh.
Grupul maghiar MET, unde acționar majoritar este CEO-ul Benjamon Lakatos, fost director al companiei petroliere naționale maghiare MOL și apropiat al premierului Ungariei, Viktor Orban, își aduce în România divizia internațională de trading de mărfuri, înregistrată în Austria, pentru tranzacționarea gazelor din Marea Neagră.
Cei trei operatori de piețe centralizate de gaze naturale sunt OPCOM, Bursa Română de Mărfuri (BRM) și Humintrade SRL. Cel din urmă este deținut de fostul deputat și prefect PSD de Gorj Mugurel Surupăceanu, a obținut licență de la ANRE doar luna trecută și va activa prin intermediul portalului e-gas.ro.
Obligația este valabilă pentru toți participanții la piața de gaze naturale, respectiv și pentru furnizori și traderi, în măsura în care contractează vânzarea de gaze naturale pe piața angro. De asemenea, toți participanții la piața de gaze vor fi obligați ca, dacă încheie contracte angro de cumpărare de gaze, minim 40% din cantitatea anuală achiziționată să fie cumpărată prin tranzacții derulate pe bursele românești de gaze.
România are în prezent două burse de gaze naturale înregistrate oficial, administrate de BRM și OPCOM, însă doar pe cea a BRM s-au derulat până acum tranzacții. Operatorul estimează că circa 90 TWh de gaze naturale vor fi tranzacționate la BRM în acest an, adică 75% din consumul la nivel național. În 2017, procentul a fost de 56% din consum, respectiv o cantitate de 67,7 TWh.
Senatul a preluat amendamentele avute în vedere inițial de comisia de Industrie de la Cameră prin care producătorul de energie Electrocentrale București (ELCEN), furnizorul de agent termic al RADET, ar putea căpăta posibilitatea legală de a se alimenta cu gaze naturale prin racordare directă la sistemul național de transport al operatorului de profil Trangaz.
Comisia Europeană va da România în judecată la Curtea Europeană de Justiție, dacă Parlamentul de la București va adopta amendamentele aduse Ordonanței de Urgență 64/2016 din sectorul gazelor naturale, a declarat, marți, comisarul european pentru Energie, Miguel Arias Canete, într-o întâlnire la Bruxelles cu reprezentanții sectorului energetic românesc.
Bursa Română de Mărfuri va rămâne, cel puțin pentru următoarea perioadă, administrator al unei platforme pe care vor fi tranzacționate gaze naturale, în pofida intenției comisiei de industrii a Camerei Deputaților de a acorda monopolul administrării pieței de gaze către OPCOM.
"O competiție între mai multe piețe, pentru tranzacționarea gazelor, este benefică", a spus Petcu, adăugând că Guvernul va trimite un punct de vedere în acest sens la proiectul de lege de aprobare a OUG nr. 64/2016, aflat la de Comisia de Industrii a Camerei Deputaților pentru refacerea raportului.
Raportul de adoptare a OUG 64, prin care producătorii erau obligați să tranzacționeze minim 70% din producția de gaze pe OPCOM, care obținea statutul de monopol în detrimentul Bursei Române de Mărfuri, a fost retrimis pentru a doua oară de plenul Camerei Deputaților spre refacere la Comisia de Industrii.
OPCOM va deține monopolul operării piețelor centralizate de gaze naturale, iar producătorii vor fi obligați să tranzacționeze de la 1 ianuarie 2018 marfa pe aceste piețe, cu o prevedere inițială de 70% din producție, procent majorat anual de Guvern, “până la atingerea cotei de 100%”, a decis astăzi Comisia de Industrii și Servicii, cu 5 voturi împotrivă, insuficiente pentru a bloca decizia.
Obligația de a tranzacționa gaze naturale, într-o manieră prestabilită, exclusiv pe platforma OPCOM constituie o politică restrictivă din punct de vedere comercial și introduce un regim discriminatoriu între regulile de comercializare a gazelor naturale pentru producția internă și regulile aplicabile importurilor de gaze naturale, întrucât producătorii străini vor avea dreptul de a încheia contracte bilaterale negociate direct cu consumatori mari din România, în vreme ce producătorii autohtoni de gaze naturale nu vor avea voie să încheie asemenea contracte, atenționează Romanian Black Sea Titleholders Association – RBSTA (Asociația Română a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră). La rândul său, Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) cere parlamentarilor ca, în pragul votului final în Comisia de Industrii și Servicii a Camerei Deputaților pe amendamentele propuse la OUG 64/2016 în vederea adoptării acesteia prin lege, să ia o decizie care să țină cont de punctele de vedere exprimate de toate părțile interesate, inclusiv de către reprezentanții industriei.
Comisia de industrii a Camerei Deputaților, condusă de social-democratul Iulian Iancu, refuză să-și modifice raportul de adoptare a Ordonanței de Urgență 64/2016 privind liberalizarea prețului gazelor la producători, insistând să acorde monopolul operării piețelor centralizate OPCOM-ului și să oblige producătorii ca, din ianuarie, să tranzacționeze marfa pe aceste piețe, cu o cotă inițială de 70% din producție, procent care să fie majorat anual de Guvern, “până la atingerea cotei de 100%”.